De pe drum...

Sunt in masina, pe drum spre Oradea si ascult Regina Spector. Nici nu stiu la ce ma gandesc. Cred ca acum aflu cum e sa nu te gandesti la nimic. Referitor la postul anterior, e ca si cum as sta in mijlocul camerei, vad gandurile imprastiate peste tot dar le ignor.
As spune ca ma plictisesc, dar nu e asa, nu e plictiseala. E mai mult o stare, nu stiu exact de ce, o stare ciudata in care sunt imuna la tot ce se intampla in jurul meu.
Si sa inhei cu un vers din melodia pe care o ascult:"In a town that's cold and grey, we will have a sunny day."
PS: pana acuma asta ma facea sa ma gandesc automat la ceva, acum sunt aproape indiferenta.
Cred ca drumul e de vina.

"You don't know but that's ok, you might find me anyway"

Sent from my iPhone